免费黑料网

Cu to?ii ?ncepem s? uit?m diverse lucruri pe m?sur? ce ?naint?m ?n v?rst?.

Este firesc s? ne ?nchipuim ca aceste probleme de memorie pot indica un prim semn al demen?ei sau al bolii Alzheimer.

Exist? ?ns? multe alte motive care s? justifice problemele de memorie (nu toat? lumea dezvolt? afec?iuni grave cum este demen?a). Aceast? pagin? web analizeaz? unele dintre cauzele problemelor de memorie, printre care ?i demen?a, ?i v? explic? cum pute?i solicita asisten?? dac? sunte?i ?ngrijorat(?) cu privire la propria memorie sau memoria altei persoane.

Exist? mul?i factori care ne pot afecta memoria. Printre ace?tia se num?r? stresul, depresia, suferin?a sufleteasc?, sau chiar bolile fizice, precum deficien?a de vitamine sau infec?iile.1

?n cele ce urmeaz? ne vom concentra asupra dou? dintre problemele care afecteaz? memoria: demen?a, care se manifest? sub diverse forme, printre care ?i boala Alzheimer, precum ?i tulburarea cognitiv? minor? [Mild Cognitive Impairment – MCI].

Ce este demen?a?

Termenul ?demen??” este o denumire general? ?i este folosit pentru a descrie mai multe afec?iuni ale memoriei.

• V? este din ce ?n ce mai greu s? v? aminti?i lucruri ?i manifesta?i ?i alte tulbur?ri de g?ndire. Toate acestea v? ?ngreuneaz? ?ndeplinirea activit??ilor de zi cu zi.
• Aceste probleme se agraveaz? tot mai mult sau ?progresiv”. Ele nu reprezint? o etap? fireasc? a procesului de ?mb?tr?nire.2

Exist? mai multe tipuri de demen??. Toate implic? pierderea memoriei, ?ns? prezint? ?i alte simptome, care difer? ?n func?ie de cauz?. Adesea, demen?a poate debuta prin manifestarea unor probleme de memorie, ?ns? o persoan? se poate confrunta ?i cu dificult??i de:

• organizare ?i ?ndeplinire a sarcinilor zilnice
• comunicare cu ceilal?i

Aceste persoane pot suferi ?i de schimb?ri de dispozi?ie, de o capacitate redus? de a lua decizii sau de tulbur?ri de personalitate.

?ntruc?t demen?a este o afec?iune ?progresiv?”, persoanele care sufer? de aceast? boal? vor deveni, ?n timp, din ce ?n ce mai dependente de ajutorul celorlal?i.

C?t de frecvent? este demen?a?

?n prezent, demen?a afecteaz? peste 850.000 de persoane din Regatul Unit3. Probabilitatea de a dezvolta aceast? afec?iune cre?te pe m?sur? ce ?mb?tr?nim, astfel ?nc?t:

• la v?rsta de 65 de ani, aproximativ 2 din 100 de persoane vor suferi de demen??.
• p?n? la v?rsta de 85 de ani, aproximativ 1 persoan? din 5 va dezvolta un anumit grad de demen??.4 

Uneori, demen?a poate afecta ?i persoanele mai tinere ?i poate fi ereditar?, ?ns? aceste situa?ii sunt mai rare.

Ce este tulburarea cognitiv? minor??

Tulburarea cognitiv? minor? [Mild Cognitive Impairment – MCI] este o problem? de memorie mai pu?in grav?. Acesta nu afecteaz? ?n mod semnificativ via?a de zi cu zi ?i nu este suficient de grav pentru a fi catalogat drept demen??. Este posibil s? observa?i c? face?i urm?toarele lucruri:

• uita?i nume de persoane, locuri, parole
• r?t?ci?i lucruri
• uita?i s? face?i activit??i planificate ?n avans.

Aproximativ una din 10 persoane de peste 65 de ani sufer? de MCI. Dintre acestea, aproximativ una din zece va dezvolta demen?a la un moment dat.5 Deocamdat? nu se poate prezice care dintre aceste persoane vor dezvolta boala. 

Care sunt tipurile de demen???

Mai jos sunt descrise cele mai frecvente tipuri de demen??. Cu toate acestea, o persoan? poate suferi simultan de mai multe dintre aceste afec?iuni (?demen?? mixt?”). 

Boala Alzheimer

Eileen este o pensionar? ?n v?rst? de 82 de ani, fost? secretar?. Ea locuie?te ?i are grij? de so?ul ei vulnerabil, ?n v?rst? de 90 de ani. Eileen are o stare fizic? bun? ?i nu ia niciun medicament.  

?n ultimii doi ani, fiicele lui Eileen au observat c? femeia ??i tot pierde cheile ?i uit? s? ?i dea so?ului medicamentele la timp. De?i Eileen fusese mereu o ?oferi?? priceput?, acum ma?ina ei are bara de protec?ie ?ndoit?, precum ?i c?teva zg?rieturi pe partea lateral?, despre care Eileen nu a putut da detalii. De asemenea, c?nd a primit o telecomand? nou?, Eileen nu a reu?it s? porneasc? televizorul. La ?nceput, fiicele au pus aceste probleme pe seama v?rstei ?i a stresului provocat de ?ngrijirea so?ului.

Eileen nu consider? c? are probleme serioase de memorie. Devine iritabil? ?i se sup?r? atunci c?nd fiicele ei ?i spun c? sunt ?ngrijorate ?n privin?a memoriei sale. Dup? mult? munc? de convingere, Eileen accept? s? mearg? ?mpreun? cu ele la medicul de familie. Medicul de familie ?i face c?teva teste simple de memorie ?i apoi o trimite la un serviciu specializat de evaluare a memoriei.  

Boala Alzheimer reprezint? aproximativ 6 din 10 cazuri de demen??.6Ea debuteaz? de obicei prin probleme de memorie ?i se agraveaz? ?n timp. Persoanele care sufer? de boala Alzheimer adesea observ? c?, de?i ??i pot aminti lucruri ?nt?mplate cu ani ?n urm?, nu-?i mai amintesc lucruri ?nt?mplate recent.

Vor constata de multe ori c? ?nt?mpin? dificult??i ?n a-?i aminti anumite cuvinte ?i ?n a numi obiecte. Uneori ei nu sunt con?tien?i c? au probleme de memorie ?ns? al?ii le pot observa. De asemenea, celor care sufer? de demen?? le poate fi greu s?:

• ?nve?e lucruri noi
• ??i aminteasc? ?nt?mpl?ri recente, program?ri sau mesaje telefonice
• ??i aminteasc? numele unor persoane sau locuri
• ?n?eleag? alte persoane sau s? comunice cu ele
• ??i aminteasc? unde au pus diverse lucruri, ceea ce poate deveni extrem de sup?r?tor (li se poate p?rea c? cineva le-a intrat ?n cas? sau c? li s-au furat lucrurile).
• ?n?eleag? c? ceva este ?n neregul? cu ei (se pot sup?ra c?nd cineva ?ncearc? s? ?i ajute).

Toate aceste dificult??i fac ca gestionarea activit??ilor simple, de zi cu zi, s? devin? din ce ?n ce mai dificil?. 

Persoanele care cunosc pe cineva care sufer? de Alzheimer vor observa adesea schimb?ri subtile ?n personalitatea lor.  Ace?tia se comport? sau reac?ioneaz? diferit fa?? de cum o f?ceau ?nainte de a se ?mboln?vi. 

?n cazul bolii Alzheimer, proteinele numite amiloide ?i proteine tau se acumuleaz? ?n creier ?i formeaz? depuneri ce poart? numele de ?pl?ci” ?i ??ncurc?turi (neurofibrilare)”. ?n aceste zone, creierul sufer? deterior?ri, ceea ce afecteaz? substan?ele chimice din creier care transmit mesaje de la o celul? la alta, ?n special celula numit? acetilcolin?.7

Demen?a vascular?

John este un pensionar ?n v?rst? de 78 de ani, fost inginer. El sufer? de hipertensiune arterial?, diabet ?i niveluri ridicate de colesterol ?n s?nge. Dup? ce a suferit dou? atacuri de cord, John a fost supus acum 18 luni unei angioplastii (procedur? de deschidere a vaselor de s?nge blocate), dar ?nc? mai are uneori dureri ?n piept.

?n urma primului atac de cord, memoria i se ?nr?ut??ise temporar, dup? care se ?mbun?t??ise. ?ns? dup? cel de-al doilea atac de cord, so?ia si fiul lui au observat c? este mai uituc ?i c? nu se mai poate concentra ca ?nainte. John are schimb?ri bru?te de dispozi?ie (sunt momente c?nd imediat devine iritabil ?i nervos, alteori izbucne?te ?n lacrimi f?r? motiv). ?i este tot mai greu s? se deplaseze ?i o dat? sau de dou? ori a urinat pe el, incident ce l-a st?njenit cumplit. Dup? ce medicul de familie a constatat c? are probleme cu memoria de scurt? durat?, o scanare RMN a semnalat c? John a suferit mai multe mini-accidente vasculare cerebrale. 

Acestea sunt cauzate de reducerea fluxului de s?nge la creier, ca urmare a deterior?rii vaselor de s?nge. Ceea ce ?nseamn? c? anumite p?r?i ale creierului nu primesc suficient oxigen ?i nutrien?i, iar celulele cerebrale mor.

Demen?ele vasculare pot fi:

• dezvoltate ?n urma unui accident vascular cerebral: atunci c?nd o arter? care alimenteaz? cu s?nge creierul este blocat? brusc, de exemplu, de un cheag de s?nge
• demen?? subcortical?: un tip de demen?? care afecteaz? partea inferioar? a creierului, acolo unde fluxul sanguin devine redus ?n vasele de s?nge foarte mici

Riscul de a dezvolta demen?? vascular? cre?te daca ave?i una dintre afec?iunile care pot duce la blocarea arterelor. Printre acestea se num?r? hipertensiunea arterial?, diabetul, un nivel ridicat de colesterol ?n s?nge ?i, bine?n?eles, fumatul.8

Progresul unei demen?e vasculare este greu de preconizat deoarece problemele bolii sunt influen?ate de care parte a creierului este afectat?. Pot exista:

• pierderi de memorie ?i dificult??i de concentrare
• tulbur?ri de limbaj - ca ?n cazul bolii Alzheimer
• schimb?ri bru?te de dispozi?ie sau depresie
• afec?iuni fizice precum tulbur?ri de mers sau incontinen?a urinar?.

Demen?a cu corpi Lewy / Demen?a Parkinson 

Terry este un pensionar ?n v?rst? de 66 de ani, fost profesor, care locuie?te singur. Se simte trist de c?nd a ie?it la pensie acum 6 luni ?i are impresia c? procesul de g?ndire i-a ?ncetinit considerabil.  

Terry a observat c? ?n ultimele luni a ?nceput s? ?i tremure bra?ul drept, iar ieri a c?zut ?n strad?. A constatat c? ??i t?r??te picioarele, lucru care l-a sup?rat deoarece mereu a considerat c? este un om activ ?i atletic. Fiica lui, Cath, s-a ?ngrijorat c?nd Terry aproape c? a provocat un accident rutier dup? ce ?i-a pierdut aten?ia la volan. Atunci, Terry a atribuit incidentul lipsei de somn, deoarece are patul dezordonat ?n fiecare diminea?? ?i uneori mai are ?i v?n?t?i.

De c?teva s?pt?m?ni a ?nceput s? vad? seara un copil care se joac? ?n t?cere ?ntr-un col? al camerei. ?ntr-una din seri i-a oferit ceva de m?ncare, ?ns? ulterior Terry a realizat c? fiica lui nu vede copilul. Cath consider? c? lui Terry ?i vine din ce ?n ce mai greu s? ??i aminteasc? date ?i s? ??i gestioneze sarcinile casnice.

Medicul de familie este ?ngrijorat ?i ?i scrie o trimitere la o clinic? specializat? pe probleme de memorie. ?n urma unei tomografii la creier, Terry este diagnosticat cu demen?? cu corpi Lewy.

Aceast? afec?iune este cauzat? de acumularea unor depozite de proteine (corpi Lewy) ?n creier.9Apar simptomele bolii Parkinson, de?i adesea ele se dezvolt? ?ntr-un stagiu mai ?naintat al bolii. Simptomele includ:

• probleme de memorie ?i dificult??i ?n planificarea sarcinilor
• confuzie, care variaz? de-a lungul zilei
• halucina?ii vizuale intense cu oameni sau animale
• probleme legate de somn, agita?ie ?n timpul somnului
• caracteristici ale bolii Parkinson precum tremuratul m?inilor, rigiditate muscular?, c?deri sau tulbur?ri de mers.

Demen?a frontotemporal?

Acest tip de demen?? apare de regul? la persoanele tinere. Partea frontal? a creierului este mai afectat? dec?t alte zone.  Boala debuteaz? adesea la persoanele cu v?rsta cuprins? ?ntre 50 ?i 60 de ani.11 

De cele mai multe ori, aceast? afec?iune poate provoca tulbur?ri de personalitate ?i de vorbire. Memoria poate s? nu fie afectat? pentru o perioad? lung? de timp. Exist? 3 tipuri principale de afec?iuni:

• comportamental? - o persoan? care de obicei e extrem de politicoas? ?i cuviincioas? ar putea ?ncepe s? devin? iritabil? sau nepoliticoas?, sau ??i poate pierde interesul pentru ?ngrijirea propriului aspect fizic
• ?semantic? –? semnele principale sunt problemele de ?n?elegere a limbajului ?i a memoriei faptelor
• afazie non-fluent? progresiv? – dificult??i ?n vorbire ?i ?n g?sirea cuvintelor.

Encefalopatia limbic-predominant? asociat? v?rstei TDP-43 (LATE)

Un nou tip de demen?? a fost recent identificat prin analiza probelor post-mortem de ?esut cerebral. ?i aceasta este frecvent? la persoanele ?n v?rst? ?i poate fi ?nt?lnit? al?turi de celelalte tulbur?ri men?ionate mai sus. Nu se ?tie ?nc? cum se diagnosticheaz? LATE. 10

Cauze mai rare

Exist? multe alte cauze diferite pentru demen??. Printre acestea se num?r?:

• Degenerescen?a corticobazal?
• Boala Creutzfeldt-Jakob
• Tulbur?rile cognitive asociate HIV
• Boala Huntington
• Scleroza multipl?
• Sindromul Korsakoff
• Hidrocefalia cu presiune normal?
• Atrofia cortical? posterioar?
• Paralizia supranuclear? progresiv?.

Cum este diagnosticat? demen?a?

Medicul va diagnostica demen?a prin identificarea tiparului simptomelor pe care le are o persoan? ?i va afla cum afecteaz? aceste simptome modul ?n care persoana respectiv? se descurc? de la o zi la alta.

Astfel, primul pas este o discu?ie pentru a cunoa?te persoana. Vor fi utilizate chestionare pentru a testa g?ndirea ?i memoria – aceast? abordare se nume?te ?testare cognitiv?”. Se va efectua un examen fizic ?i vor exista unele teste care implic? sarcini fizice simple, cum ar fi lovitul cu degetele pe o suprafa??. Este util pentru evaluator s? poat? vorbi cu o rud? care s? poat? povesti cum ??i desf??oar? ziua persoana respectiv?.

Aceast? prim? ?nt?lnire va ajuta la identificarea zonelor cu probleme ?i va oferi adesea indicii cu privire la tipul de demen??. Testele de s?nge ?i cele imagistice pot fi utilizate pentru identifica alte motive pentru aceste simptome. Testele imagistice (CT/RMN cerebral) pot ajuta la identificarea tipului de demen??, ?n func?ie de care se va prescrie tipul de tratament. 12

Trimiterea la o clinic? specializat? pe probleme de memorie este util? pentru diagnosticarea precoce. Persoana cu demen?? va fi consultat? adesea de o serie de profesioni?ti: psihiatri, geriatri, psihologi, terapeu?i ocupa?ionali ?i asisten?i medicali.

Cine este expus riscului de demen???

Oricine poate dezvolta demen??, dar aceasta nu este o consecin?? natural? sau inevitabil? a ?mb?tr?nirii. Unele afec?iuni medicale pot cre?te probabilit??ile 13.

Acestea includ:

• Boala Parkinson
• Accidentele vasculare cerebrale ?i bolile cardiovasculare
• Hipertensiunea arterial? ?i nivelul crescut de colesterol ?n s?nge
• Diabetul zaharat de tip 2.

Este important s? ?ncerca?i s? trata?i ?i s? gestiona?i ace?ti factori de risc, ?n special hipertensiunea arterial? ?i diabetul zaharat. De asemenea, poate fi util?, la v?rsta mijlocie, gestionarea oric?ror probleme de pierdere a auzului, obezitate, izolare social? ?i depresie. 14

Printre factorii determina?i de stilul de via?? care pot cre?te riscul diferitelor tipuri de demen?? 15 se num?r?:

• fumatul
• consumul de alcool peste limita de siguran?? - mai mult de 14 unit??i pe s?pt?m?n?
• dieta precar?
• lipsa activit??ii fizice
• obezitatea
• traumele cerebrale repetate, de exemplu la boxeri.

Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii afirm? faptul c? renun?area la fumat, reducerea consumului de alcool, cre?terea exerci?iilor fizice ?i o diet? s?n?toas? ?i echilibrat? (de exemplu, se recomand? ?n mod specific dieta mediteranean?) pot reduce riscul de demen??, mai ales dac? aceste modific?ri sunt f?cute la v?rsta cuprins? ?ntre 40 ?i 50 de ani. 16

?i genele au un rol ?n dezvoltarea demen?ei. Boala Alzheimer dup? v?rsta de 65 de ani nu este, de obicei, cauzat? de o tulburare genetic?, dar s-au descoperit mai multe gene care ?n cantit??i mici cresc sau scad riscul. 17 Dac? o rud? are demen??, acest lucru nu ?nseamn? c? ve?i dezvolta demen?? ?i nu exist? (?nc?) niciun test care s? v? poat? prezice riscul personal.

?n unele familii, ?demen?a cu debut precoce” este mai frecvent?, a?adar ?n acest caz pare s? existe o cauz? genetic? mai puternic?. De asemenea, persoanele cu sindrom Down sunt mai predispuse s? dezvolte demen?? precoce. 17 Dac? ?n familia dumneavoastr? au existat mai multe persoane cu demen?? ?nainte de v?rsta de 65 de ani, a?i putea cere sfatul unui medic genetician.

Exist? tratamente pentru demen???

Acest lucru depinde de diagnosticul ?i circumstan?ele dumneavoastr?.  Nu exist? ?nc? tratamente pentru aceste afec?iuni. Exist? c?teva op?iuni care v? pot ajuta, pe dumneavoastr? sau familia dumneavoastr?, s? v? p?stra?i independen?a ?i mobilitatea c?t mai mult timp posibil. 

• Un grup de medicamente numite inhibitori de acetilcolinesteraz? (donepezil, galantamin? ?i rivastigmin?) ?i un alt medicament numit memantin? pot trata unele dintre simptomele demen?ei Alzheimer ?i pot ajuta oamenii s?-?i men?in? independen?a pentru mai mult timp. 18 Aceste medicamente sunt, de asemenea, utile ?n demen?a cu corpi Lewy, ?n special dac? halucina?iile sunt o problem?. 19 Consulta?i informa?iile noastre despre tratamentele medicamentoase ale bolii Alzheimer.
• ?n cazul demen?ei vasculare, medicul de familie v? poate sugera s? urma?i un tratament medicamentos dac? ave?i hipertensiune arterial?, colesterol crescut sau diabet zaharat. De asemenea, este util s? renun?a?i la fumat, s? m?nca?i s?n?tos ?i s? face?i exerci?ii fizice regulate.
• Vitaminele B ?i E, acizii gra?i (inclusiv uleiurile de pe?te) ?i suplimentele alimentare complexe nu sunt recomandate pentru a reduce riscul de demen?? ?n general 20, dar medicul de familie le poate sugera pentru tratarea deficien?elor de vitamine dac? acestea sunt prezente. Unele medicamente complementare pot interac?iona cu medicamentele prescrise, astfel c? cel mai bine este s? discuta?i cu medicul dumneavoastr? dac? ave?i ?n vedere oricare s? v? administra?i dintre aceste tratamente.
• Un tratament psihologic numit stimulare cognitiv? de grup poate ajuta la ?mbun?t??irea memoriei ?i a calit??ii vie?ii unei persoane, prin utilizarea jocurilor de grup pentru a stimula abilit??ile de g?ndire. 21
• Terapia prin reminiscen?? implic? discutarea activit??ilor, evenimentelor ?i experien?elor din trecut cu o alt? persoan? sau grup de persoane. Acest lucru poate ajuta at?t la ?mbun?t??irea capacit??ii de ?n?elegere, c?t ?i de cunoa?tere (cogni?ie), reduc?nd presiunea asupra persoanelor de ?ngrijire. 22 
• Viteza cu care demen?a progreseaz? este foarte variabil?. Oamenii pot o via?? activ?, productiv? ?i semnificativ? timp de mul?i ani dup? un diagnostic de demen??. 

Am demen?? - cum pot ajuta alte persoane?

Exist? o mul?ime de cercet?ri ?n desf??urare, ?n Regatul Unit ?i ?n ?ntreaga lume, cu privire la cauzele demen?ei ?i la modul de tratare a acesteia. ?n prezent, exist? trei re?ele majore de cercetare care opereaz? ?n Regatul Unit 23:

• Anglia - Dementias & Neurodegenerative Diseases Research Network () [Re?eaua de cercetare a demen?elor ?i bolilor neurodegenerative] 
• Sco?ia - Scottish Dementia Clinical Research Network (SDCRN) [Re?eaua sco?ian? de cercetare clinic? a demen?ei] - acest site este ?n prezent ?n construc?ie.
• ?ara Galilor - The Wales Dementias and Neurodegenerative Diseases Research Network () [Re?eaua galez? de cercetare a demen?elor ?i bolilor neurodegenerative]

. De asemenea, v? pute?i ?nscrie ?n numele altei persoane, cu consim??m?ntul acesteia.

Acest serviciu a fost dezvoltat de Institutul na?ional pentru cercetare ?n s?n?tate (NIHR) ?n parteneriat cu Alzheimer Scotland, Alzheimer's Research UK ?i Alzheimer's Society, pentru a pune ?n leg?tur? voluntarii interesa?i cu cercet?torii.

De asemenea, v? pute?i ?ntreba medicul de familie sau comunitatea local? de s?n?tate mintal? ce cercet?ri se desf??oar? la nivel local.

Cum m? pot ajuta pe mine ?nsumi/ ?ns?mi?

Pa?i practici simpli

• Utiliza?i un jurnal pentru a v? ajuta s? v? aminti?i program?rile.
• Face?i liste cu lucrurile pe care trebuie s? le face?i – ?i bifa?i-le ?n timp ce le face?i!
• Men?ine?i-v? mintea activ? citind sau f?c?nd puzzle-uri, ?nv???nd lucruri noi ?i p?str?ndu-v? un scop ?n via??.
• R?m?ne?i implicat(?) ?i conectat(?) – g?si?i-v? cafeneaua local? Memory Café sau alte activit??i sociale care v? plac.
• Men?ine?i o diet? s?n?toas? ?i face?i exerci?ii fizice (v? poate ajuta indiferent de v?rst?).
• Cere?i sprijin dac? ave?i dificult??i ?n via?a de zi cu zi sau sfaturi dac? ceilal?i consider? c? v? este greu s? gestiona?i lucrurile. Exist? multe moduri ?n care familia, prietenii ?i autorit??ile v? pot ajuta s? tr?i?i independent c?t mai mult timp posibil.

Planificarea

Pute?i ajunge ?ntr-un punct ?n care ?ncepe?i s? ave?i dificult??i ?n a lua decizii cu privire la lucruri importante din via?a dumneavoastr?, precum gestionarea banilor sau luarea deciziilor medicale. Pute?i acorda unei rude, unui prieten sau unui avocat de ?ncredere dreptul de a lua astfel de decizii ?n numele dumneavoastr?, pe baza a ceea ce a?i fi preferat dac? a?i fi putut lua decizia ?nainte ca g?ndirea dumneavoastr? s? fie afectat? de demen??.

Acest lucru se nume?te Lasting Power of Attorney (LPA) [?mputernicire pe termen nelimitat]. 24 Un v? poate ajuta s? ob?ine?i o LPA. Exist? 2 tipuri de LPA - unul pentru gestionarea ?aspectelor imobiliare ?i financiare” ?i altul pentru aspecte care implic? ?s?n?tate ?i bun?stare”.

• LPA pentru aspecte imobiliare ?i financiare - Avoca?ii pot fi ?mputernici?i pentru a lua decizii cu privire la aspecte precum servicii bancare ?i investi?ii, v?nz?ri de propriet??i, impozite ?i beneficii.
• LPA pentru s?n?tate ?i bun?stare - Avoca?ii pot fi ?mputernici?i pentru a lua decizii cu privire la aspecte precum tratamentul medical, ?ngrijirea de zi cu zi ?i locul de re?edin??.

Toate LPA-urile trebuie s? fie ?nregistrate la Office of the Public Guardian [Serviciul de s?n?tate public?] ?nainte de a putea fi utilizate.

Not? ?n leg?tur? cu Enduring Power of Attorney (EPA) [?mputernicire pe termen lung]: LPA a ?nlocuit ?n prezent EPA. Cu toate acestea, o EPA valabil? care a fost semnat? ?nainte de 1 octombrie 2007 va continua s? fie valabil?, chiar dac? nu a fost ?nc? ?nregistrat?.

Testament biologic - este posibil s? v? consemna?i decizia de a refuza anumite tratamente medicale ?n viitor, ?n cazul ?n care pierde?i capacitatea de a lua astfel de decizii. Acesta va fi respectat de c?tre profesioni?tii care v? asigur? ?ngrijirea.25 Testamentul biologic poate fi f?cut ?n acela?i timp sau separat de o LPA.

?Acesta/ aceasta sunt eu”

C?nd o persoan? are probleme de memorie, profesioni?tii trebuie s? poat? vedea cu u?urin?? informa?ii importante despre ea. 

?Acesta/ aceasta sunt eu” este un document care poate fi completat ?n acest scop. Con?ine o mul?ime de informa?ii utile despre istoricul medical al unei persoane, via?a ?i preferin?ele sale. Poate fi folosit la program?ri sau intern?ri ?n spital ?i este disponibil prin intermediul

?ofatul

Diagnosticul de demen?? nu este un motiv pentru a interzice condusul de vehicule ?n sine, dar pe m?sur? ce demen?a progreseaz?, abilit??ile de conducere vor sc?dea. Acest lucru poate fi cauzat de modific?ri ale capacit??ii vizuale ?i spa?iale, concentrarea redus? sau afectarea judec??ii ?i abilit??ilor de luare a deciziilor. Este posibil ca persoana ?n cauz? s? nu sesizeze pierderea acestor abilit??i.26

• Legisla?ia britanic? prevede c?, ?n cazul ?n care un posesor de permis de conducere este diagnosticat cu demen??, acesta trebuie s? contacteze/ informeze de ?ndat? institu?ia responsabil? cu eliberarea permiselor de conducere despre acest diagnostic - Driver and Vehicle Licensing Agency (DVLA) sau, dac? se afl? ?n Irlanda de Nord, Driver & Vehicle Agency (DVA).27
• ?n cazul ?n care un medic este ?ngrijorat ?n leg?tur? cu abilit??ile de conducere ale unei persoane cu demen?? - ?i persoana respectiv? nu a informat institu?ia responsabil? cu eliberarea permiselor - acesta are obliga?ia de a informa respectiva institu?ie cu privire la acest lucru.28
• ?n cazul ?n care un medic este ?ngrijorat de faptul c? demen?a v? afecteaz? capacitatea de a conduce, acesta v? poate solicita s? ?nceta?i imediat s? mai conduce?i sau cel pu?in p?n? ob?ine?i rezultatele investiga?iei DVLA/ DVA.
• De asemenea, o persoan? diagnosticat? cu demen?? care conduce vehicule ar trebui s? ??i informeze compania de asigur?ri pentru a se asigura c? poli?a este valabil?.
• O evaluare a capacit??ii de conducere a vehiculelor poate ajuta la identificarea efectului pe care demen?a ?l are asupra capacit??ii dumneavoastr? de a conduce - aceste informa?ii pot ajuta institu?ia care elibereaz? permisul de conducere atunci c?nd decide dac? pute?i continua s? conduce?i. Ve?i avea nevoie de un permis de conducere valabil pentru aceast? evaluare. Pute?i face acest lucru ?n timp ce a?tepta?i decizia institu?iei responsabile cu eliberarea permiselor.
• Mul?i oameni aleg s? nu mai ?ofeze ?i s? ??i trimit? permisul ?napoi la DVLA/ DVA, fapt cunoscut sub denumirea de ?renun?are voluntar?”.

Depresia ?i anxietatea

Depresia ?i anxietatea sunt frecvente la persoanele cu demen??. Cu toate acestea, este posibil ca depresia s? semene cu demen?a.29 La fel ca demen?a, depresia poate afecta capacitatea unei persoane de a avea grij? de ea ?ns??i. 

Aceasta se nume?te ?pseudo-demen??” ?i este important s? fie identificat? ?i tratat?. Dac? sunte?i ?ngrijorat(?) c? dumneavoastr? sau o rud? a dumneavoastr? ar putea fi depresiv?, cere?i, ?ntr-o prim? etap?, sfatul medicului dumneavoastr? de familie. Depresia poate fi tratat? cu antidepresive ?i terapie conversa?ional?.30 

Ob?inerea de ajutor ?i sprijin

?n concluzie, dac? sunte?i ?ngrijorat(?) ?n leg?tur? cu memoria dumneavoastr? sau a altcuiva, face?i o programare la medicul de familie. Acesta poate efectua o examinare fizic?, c?teva teste simple pentru a v? verifica memoria ?i poate solicita analize de s?nge. Dac? este necesar, medicul v? poate ?ndruma c?tre o echip? de speciali?ti, un psiholog sau un medic specialist.

Consulta?i mai jos ?i alte organiza?ii care v? pot oferi informa?ii ?i sprijin ?n orice stadiu al demen?ei. Dac? ave?i nevoie de ajutor pentru activit??i practice, pentru ?ngrijirea de zi cu zi sau pentru beneficiile sociale, pute?i contacta autoritatea local? pentru a primi sfaturi despre serviciile de asisten?? social? ?i asisten?a oferit? de ?nso?itori.

Alte surse de informa?ii ?i organiza?ii utile

Ofer? acces la servicii locale ?i informa?ii despre demen??.

Linia na?ional? de asisten?? telefonic? pentru consiliere ?i sprijin: 0300 222 11 22.

E-mail: helpline@alzheimers.org.uk

Linia na?ional? de asisten?? telefonic? pentru demen?? ofer? informa?ii, sfaturi ?i sprijin prin ascultare, ?ndrumare ?i indica?ii adecvate pentru toate persoanele afectate de demen??.

Grupul Age UK are ca scop ?mbun?t??irea vie?ii persoanelor ?n v?rst?, oferind servicii care ?mbun?t??esc calitatea vie?ii ?i sprijin esen?ial. Apela?i Age UK: 0800 169 8787; E-mail: contact@ageuk.org.uk

Linia de asisten?? telefonic?: 0808 808 7777. Carers UK sprijin? persoanele care ofer? ?ngrijire neremunerat? pentru prieteni sau rude.

Citizen's Advice Bureau ofer? consiliere gratuit?, confiden?ial? ?i independent?. Contacta?i biroul local pentru asisten?? ?n ceea ce prive?te beneficiile, planificarea financiar? sau organizarea ?ngrijirii.

O organiza?ie caritabil? care finan?eaz? cercetarea ?n domeniul demen?ei cu corpi Lewy, ofer? sprijin ?i informa?ii pentru a ajuta familiile ?i persoanele de ?ngrijire care trebuie s? ?n?eleag? boala ?i impactul acesteia.

The Law Society are o mul?ime de informa?ii utile despre aspectele juridice implicate ?n ?ntocmirea unei ?mputerniciri avoca?iale sau a unui testament biologic ?i poate fi o resurs? util? pentru g?sirea unui avocat care s? v? ajute.

Dac? cunoa?te?i sau ave?i grij? de o persoan? care are dificult??i ?n a lua decizii cu privire la s?n?tatea, finan?ele sau bun?starea sa personal?, ar putea fi necesar s? v? adresa?i Cur?ii de protec?ie pentru ca dumneavoastr? (sau altcineva) s? pute?i lua decizii ?n locul ei.

O agen?ie cu competen?e care se extind pe teritoriul Angliei ?i ??rii Galilor (exist? acorduri separate pentru Sco?ia ?i Irlanda de Nord). Aceasta sprijin? tutorele public ?n ceea ce prive?te ?nregistrarea ?mputernicirilor pe termen lung (EPA) ?i a ?mputernicirilor pe termen nelimitat (LPA), precum ?i supravegherea adjunc?ilor numi?i de c?tre Curtea de protec?ie.

Bibliografie suplimentar?

Programul Reading Well: Books on Prescription [S? citim bine: c?r?i ?n leg?tur? cu tratamentele medicale] vine ?n sprijinul persoanelor cu demen?? ?i al persoanelor de ?ngrijire ale acestora. Acestea au fost recomandate de exper?i din domeniul s?n?t??ii ?i de persoane cu experien?? personal? ?n materie de demen??.

C?r?ile pot fi recomandate de c?tre profesioni?tii din domeniul s?n?t??ii sau cititorii pot alege titluri de unii singuri, ?i pot ?mprumuta gratuit c?r?ile de la biblioteca lor local?.

Titlurile din lista de c?r?i sunt ?mp?r?ite ?n patru categorii: informa?ii ?i sfaturi; cum s? convie?uim bine cu demen?a; sprijin pentru rude ?i persoane de ?ngrijire; ?i pove?ti personale.

• Alzheimer's and Other Dementias: answers at your fingertips [Alzheimer ?i alte demen?e: r?spunsuri la ?ndem?na dumneavoastr?]. Autori: Cayton, Graham, & Warner. Editur?: Class Publishing (London) Ltd. Edi?ia a treia, 2008.
• Your Memory: a users guide [Memoria dumneavoastr?: ghidul utilizatorului]. Autor: Baddeley. Editur?: Carlton Books (Londra). Edi?ie revizuit?, 2004.
• Dancing with Dementia: My story of living positively with dementia [Dans?nd cu demen?a: Povestea mea de a tr?i pozitiv cu demen?a]. Autor: Bryden. Editur?: Jessica Kingsley Publishers (Londra & Philadelphia). 2005.

Referin?e

• Prince, M. et al. (2014). Nutrition and Dementia: a review of available research [Nutri?ia ?i demen?a: o analiz? a studiilor disponibile]. Alzheimer’s Disease International. Londra. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Alzheimer’s Society. (2019). Normal ageing vs dementia [?mb?tr?nirea normal? versus demen?a]. [online] Disponibil? la: [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Prince, M. et al. (2014). Dementia UK: Update Second Edition [Demen?a ?n Regatul Unit. A doua edi?ie, actualizat?]. Alzheimer’s Society. [online] Disponibil? la: http://eprints.lse.ac.uk/59437/1/Dementia_UK_Second_edition_-_Overview.pdf [Accesat? pe 4 iulie 2019]. p 16.
• Alzheimer’s Research UK. (2018). Prevalence by age in the UK [Prevalen?a ?n func?ie de v?rst? ?n Regatul Unit]. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Alzheimer’s Research UK. (2018). Mild cognitive impairment [Tulburarea cognitiv? minor?]. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019]. 
• Alzheimer’s Research UK. (2018). Different types of dementia [Diversele tipuri de demen??]. [online] Disponibil? la: https://www.dementiastatistics.org/statistics/different-types-of-dementia/ [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• National Institute on Aging. (2017). What Happens to the Brain in Alzheimer’s Disease? [Ce se ?nt?mpl? cu creierul ?n boala Alzheimer?] [online] Disponibil? la: https://www.nia.nih.gov/health/what-happens-brain-alzheimers-disease [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• British Heart Foundation. (2019). Vascular dementia [Demen?a vascular?]. [online] Disponibil? la: https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/vascular-dementia [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• National Health Service. (2016). Overview: Dementia with Lewy bodies [Prezentare general?: Demen?a cu corpi Lewy]. [online] Disponibil? la:   [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Nelson, P. et al. (2019). Limbic-predominant age-related TDP-43 encephalopathy (LATE): consensus working group report [Encefalopatia limbic-predominant? asociat? v?rstei TDP-43: Raportul consensual al grupului de lucru]. Brain. Vol.142:6. pp. 1503-1527. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Alzheimer’s association. (2019). Frontotemporal Dementia [Demen?a frontotemporal?]. [online] Disponibil? la: https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-dementia/types-of-dementia/frontotemporal-dementia [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• National Institute for Health and Care Excellence. (2018) Dementia: assessment, management and support for people living with dementia and their carers. Nice guideline 97 [Demen?a: evaluare, gestionare ?i sprijin pentru persoanele care tr?iesc cu demen?? ?i pentru cei ce-i ?ngrijesc. Orientarea de la Nisa nr. 97]. [online] Disponibil? la: https://www.nice.org.uk/guidance/ng97/chapter/Recommendations#diagnosis [Accesat? pe 4 iulie 2019]. Standard 1.2.13.
• Prince, M. et al. (2014). World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction. An analysis of Protective and Modifiable Risk Factors [Demen?a ?i reducerea riscurilor. O analiz? a factorilor de risc protectori ?i modificabili] Alzheimer's Disease International, Londra, Regatul Unit. [online] Disponibil? la:  (PDF) [Accesat? pe 4 iulie 2019]. pp. 66-83.  
• Prince, M. et al. (2014). World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction. An analysis of Protective and Modifiable Risk Factors [Demen?a ?i reducerea riscurilor. O analiz? a factorilor de risc protectori ?i modificabili] Alzheimer's Disease International, London UK. [online] Disponibil? la:  (PDF) [Accesat? pe 4 iulie 2019]. pp. 26-39.  
• Prince, M. et al. (2014). World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction. An analysis of Protective and Modifiable Risk Factors [Demen?a ?i reducerea riscurilor. O analiz? a factorilor de risc protectori ?i modificabili] Alzheimer's Disease International, London UK. [online] Disponibil? la:  (PDF) [Accesat? pe 4 iulie 2019]. pp. 42-63.  
• Prince, M. et al. (2014). World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction. An analysis of Protective and Modifiable Risk Factors [Demen?a ?i reducerea riscurilor. O analiz? a factorilor de risc protectori ?i modificabili] Alzheimer's Disease International, London UK. [online] Disponibil? la:  (PDF) [Accesat? pe 4 iulie 2019]. p. 61.  
• Alzheimer’s Research UK. (2018). Genes and dementia [Gene ?i demen??]. [online] Disponibil? la: https://www.alzheimersresearchuk.org/about-dementia/helpful-information/genes-and-dementia/ [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Knight, R. et al. (2018). A Systematic Review and Meta-Analysis of the Effectiveness of Acetylcholinesterase Inhibitors and Memantine in Treating the Cognitive Symptoms of Dementia. Dementia and Geriatric Cognitive Disorders [O revizuire sistematic? ?i o meta-analiz? a eficacit??ii inhibitorilor acetilcolinesterazei ?i a memantinei ?n tratarea simptomelor cognitive ale demen?ei. Demen?a ?i tulbur?rile cognitive geriatrice], vol. 45, no. 3-4. pp. 131-151. [online] Disponibil? la: https://www.karger.com/Article/FullText/486546 [Accesat 4 iul. 2019].
• National Institute for Health and Care Excellence. (2018) Dementia: assessment, management and support for people living with dementia and their carers. Nice guideline 97 [Demen?a: evaluare, gestionare ?i sprijin pentru persoanele care tr?iesc cu demen?? ?i pentru cei ce-i ?ngrijesc. Orientarea de la Nisa nr. 97]. [online] Disponibil? la: https://www.nice.org.uk/guidance/ng97/chapter/Recommendations#pharmacological-interventions-for-dementia [Accesat? pe 4 iulie 2019]. Standards 1.5.10-1.5.13.
• Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii. (2019). Risk reduction of cognitive decline and dementia: WHO guidelines [Reducerea riscului de declin cognitiv ?i demen??: Orient?rile OMS]. Geneva: Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii. [online] Disponibil? la:   (PDF) [Accesat? pe 4 iulie 2019]. p. 19.
• Spector, A. et al. (2003). Efficacy of an evidence-based cognitive stimulation therapy programme for people with dementia: Randomised Controlled Trial [Eficacitatea unui program de terapie de stimulare cognitiv? bazat pe dovezi pentru persoanele cu demen??: Studiu randomizat controlat]. British Journal of Psychiatry. Vol. 183 pp. 248-254. [online] Disponibil? la: http://www.cstdementia.com/media/document/spector-et-al-2003.pdf [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Woods, B. et al. (2018). Reminiscence therapy for dementia [Terapia prin rememorare pentru demen??]. Cochrane Database of Systematic Reviews 2018, Edi?ia 3. [online] Disponibil? la: https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD001120.pub3/full [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Join dementia research. (2019). About the service [Despre serviciul oferit]. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Office of the Public Guardian. (2019). Make, register or end a lasting power of attorney [?ntocmi?i, ?nregistra?i sau rezilia?i o ?mputernicire pe termen nelimitat]. Government Digital Service. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• National Health Service. (2017). Advance decision (living will); End of life care [Testamentul biologic: ?ngrijirea de la sf?r?itul vie?ii]. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Alzheimer’s Society. (2019). Driving and dementia [?ofatul ?i demen?a]. [online] Disponibil? la: https://www.alzheimers.org.uk/get-support/staying-independent/driving-and-dementia [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Department of Transport. (2019). Dementia and driving [Demen?a ?i traiul]. Government Digital Service. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• General Medical Council. (2019). Patients’ fitness to drive and reporting concerns to the DVLA or DVA [Capacitatea pacien?ilor de a conduce vehicule ?i raportarea ?ngrijor?rilor c?tre DVLA sau DVA]. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• Thakur, M. (2007). Pseudodementia [Pseudodemen?a]. Encyclopedia of Health & Aging.  SAGE Publications, Inc.  pp. 477-8. [online] Disponibil? la:  [Accesat? pe 4 iulie 2019].
• National Institute for Health and Care Excellence. (2009) Depression in adults: recognition and management. Nice clinical guideline 90 [Depresia la adul?i: recunoa?tere ?i management. Orientarea clinic? de la Nisa, nr. 90]. [online] Disponibil? la: https://www.nice.org.uk/guidance/cg90/chapter/1-Guidance#stepped-care [Accesat? pe 4 iulie 2019]. Standard 1.2.