免费黑料网

Aceast? bro?ur? informativ? se adreseaz? tuturor persoanelor care se simt triste, ab?tute, cople?ite sau dezn?d?jduite, care simt c? sunt ?ntr-o lupt? constant? ?i care cred c? sufer? de depresie. De asemenea, sper?m c? acest? bro?ur? va fi de folos ?i pentru prietenii ?i familiile celor care se afl? ?n aceast? situa?ie.

Bro?ura descrie modul ?n care depresia se simte (at?t ?n minte, c?t ?i ?n organism), modalit??ile prin care o persoan? se poate ajuta singur?, resursele de sprijin disponibile, precum ?i modul ?n care poate fi ajutat? o persoan? care poate sufer? de depresie.

La finalul acestei bro?uri ve?i g?si o list? care v? prezint? alte surse de unde pute?i ob?ine informa?ii adi?ionale.

Care este diferen?a dintre a te sim?i nefericit ?i a fi depresiv?

Exist? momente ?n via?a fiec?rei persoane ?n care se simte cople?it? sau nefericit?. ?n mod normal, aceste sentimente apar dintr-un motiv anume, nu interfereaz? prea mult cu via?a de zi cu zi ?i nu dureaz? de obicei mai mult de o s?pt?m?n? sau dou?.

Cu toate acestea, dac? ele se extind pe perioade de s?pt?m?ni sau luni ?ntregi sau devin at?t de puternice ?nc?t ?ncep s? afecteze fiecare aspect al vie?ii dumneavoastr?, este posibil s? suferi?i de depresie ?i s? fie nevoie s? cere?i ajutor.

Care sunt simptomele depresiei?

Oamenii se confrunt? cu diferite niveluri de depresie ?n moduri diferite. Depresia are trei niveluri: u?oar?, moderat? ?i sever?.¹

Modul ?n care oamenii trec prin depresie este influen?at ?i de contextul cultural, de valorile, credin?ele ?i limbajul acestora.

Este posibil ca persoanele care sufer? de depresie s? observe unele dintre urm?toarele aspecte:^{1 2}

Din punct de vedere psihic:

• se simt sup?rate, nefericite, ab?tute, depresive - aceste sentimente pur ?i simplu nu dispar ?i se pot ?nr?ut??i ?n anumite momente ale zilei, adeseori ?n zorii zilei
• nu se pot bucura de nimic
• ??i pierd interesul de a se ?nt?lni cu ceilal?i ?i pierd leg?tura cu prietenii
• nu se pot concentra corespunz?tor ?i devine din ce ?n ce mai greu s? ia decizii
• ??i pierd ?ncrederea ?n sine
• se simt vinovate ?i nevrednice
• devin pesimiste
• ?ncep s? se simt? dezn?d?jduite, poate chiar s? aib? g?nduri suicidare.

Din punct de vedere al organismului, este posibil s? observe c?:

• se simt tulburate, nelini?tite sau agitate
• se simt extenuate ?i lipsite de energie
• nu pot dormi sau dorm ?n exces
• se trezesc ?n zorii zilei ?i/sau ?n timpul nop?ii
• au dureri de cap sau de stomac
• au un libido sc?zut
• nu pot m?nca ?i sl?besc sau ?m?n?nc? pe fond emo?ional” mai des ?i iau ?n greutate.

Ceilal?i pot observa la aceste persoane c?:

• fac gre?eli la munc? ?i nu se pot concentra
• par neobi?nuit de t?cute ?i retrase sau evit? celelalte persoane
• se ?ngrijoreaz? mai des dec?t ?n mod normal
• sunt mai iritabile dec?t de obicei
• dorm mai mult sau mai pu?in dec?t ?n mod normal
• se pl?ng de probleme vagi de s?n?tate
• ?nceteaz? s? se mai ?ngrijeasc? ?n mod adecvat - nu ??i spal? p?rul sau hainele
• ?nceteaz? s? mai aib? grij? de cas? ?n mod adecvat - ?nceteaz? s? mai g?teasc?, nu fac cur??enie sau uit? s? ??i schimbe a?ternuturile.

Majoritatea oamenilor nu se vor confrunta cu toate acestea, iar unii oameni vor fi con?tien?i numai de simptomele fizice. Este posibil s? cread? c? sufer? de o boal? fizic? din cauz? c? se simt foarte obosite sau au probleme cu somnul, ?ns? astfel de simptome pot reprezenta primele semne ale depresiei.^{1 2}

Este posibil ca aceste persoane s? nu con?tientizeze c?t de depresive sunt, mai ales dac? depresia a ap?rut gradual. Uneori, oamenii se str?duiesc s? mearg? mai departe ?i poate chiar ?ncep s? se ?nvinov??easc? pentru lenea ?i lipsa de voin??.

?n unele cazuri, este nevoie ca un prieten sau un partener de via?? s? intervin? pentru a-i convinge c? exist?, de fapt, o problem? ?i s? le sugereze s? cear? ajutor.

Cere?i ajutor dac? dumneavoastr?, un prieten sau partenerul de via?? observa?i urm?toarele:

• depresia v? afecteaz? munca, interesele ?i sentimentele fa?? de familie sau prieteni
• ave?i depresie de mult? vreme ?i nu pare c? situa?ia urmeaz? s? se ?mbun?t??easc?
• ?ncepe?i s? v? g?ndi?i c? nu merit? s? tr?i?i sau c? celorlal?i le-ar fi mai bine f?r? dumneavoastr?.

Dar anxietatea?

Unele persoane pot s? dezvolte ?i anxietate sever? atunci c?nd devin depresive.^{1 3}

Este posibil s? se simt? ?ncordate, ?ngrijorate, tem?toare ?i s? li se par? greu s? ias? ?n ora? sau s? fie ?n prezen?a altor oameni. Pe de alt? parte, este posibil s? aib? simptome fizice precum usc?ciune a gurii, transpira?ie, lips? de aer sau dureri de stomac.

Persoanele care sufer? at?t de depresie, c?t ?i de anxietate, vor primi ?n mod normal tratament pentru afec?iunea care le cauzeaz? cele mai mari dificult??i.¹

Dar ?n cazul tulbur?rii bipolare (maniaco-depresive)?

Unele persoane care sufer? de depresie au de asemenea perioade ?ndelungate de timp ?n care se simt ?n culmea fericirii ?i entuziasmate peste m?sur?. Acest lucru poart? denumirea de ?manie” ?i poate ?nsemna c? persoana sufer? de tulburare bipolar? (care ?n trecut se numea tulburarea maniaco-depresiv?).^{4 5}

De ce apare depresia?

Depresia nu este un semn de sl?biciune. Poate s? apar? la persoanele cu cea mai puternic? voin?? - chiar ?i persoanele faimoase, atle?ii sau celebrit??ile pot s? sufere de depresie.

?n unele cazuri exist? un motiv clar pentru care cineva devine depresiv, dar ?n altele acesta nu exist?. Poate s? fie vorba despre o dezam?gire, o frustrare sau pierderea unui lucru sau unei persoane dragi.

Adeseori exist? mai multe motive, iar acestea vor varia de la persoan? la persoan?. Vom descrie c?teva dintre cele mai frecvente motive ?n cele ce urmeaz?.

Evenimente importante de via?? ?i circumstan?e personale

Depresia poate fi declan?at? de un eveniment stresant sau tulbur?tor, cum ar fi un deces, o desp?r?ire sau pierderea locului de munc?.^{6 7}

Dac? o persoan? locuie?te singur? sau nu are familie sau prieteni ?n apropiere, din pricina circumstan?elor personale, este posibil s? fie mai predispus? depresiei.^{8 9}

S?n?tatea fizic?

Somnul, alimenta?ia ?i exerci?iul fizic pot afecta dispozi?ia omului ?i modul ?n care percepe lucrurile.

Problemele fizice de s?n?tate, ?n special cele grave sau de lung? durat?, pot cauza depresie sau s? o ?nr?ut??easc?.^{10 11} Acestea includ:

• afec?iuni care pun ?n pericol via?a, precum cancerul sau boli ale inimii
• boli pe termen lung ?i/sau care cauzeaz? dureri mari, precum artrita
• infec?ii virale precum ?r?ceala” sau mononucleoza infec?ioas? - ?n special ?n cazul persoanelor mai tinere
• probleme hormonale, precum hipotiroidismul
• boli care afecteaz? creierul sau sistemul nervos.¹²

Traume din copil?rie

Unele persoane au un risc mai mare de depresie dec?t altele. Acest lucru este cauzat de experien?ele dificile sau traumatizante din copil?rie, care pot include abuzul (fizic, sexual sau psihologic), neglijen?a, asistarea la violen?? sau la un eveniment traumatizant, precum ?i un mediu familial instabil.^{13 14 15}

Consum de alcool ?i substan?e psihoactive

Consumul regulat de cantit??i mari de alcool^{16 17} sau de substan?e psihoactive precum canabisul^{18 19} pot cre?te riscul de depresie pe termen lung.

Factori genetici

?Factorii de risc” genetici asocia?i depresiei severe, tulbur?rii bipolare sau schizofreniei sunt similari. Exist? ?i factori de risc de mediu, iar ace?tia pot interac?iona cu factorii genetici pentru a cre?te sau reduce riscul de a suferi de aceste boli.

De exemplu, o persoan? poate avea factori genetici de risc ce o fac s? fie mai predispus? la depresie sever?. Cu toate acestea, dac? acea persoan? cre?te sau locuie?te ?ntr-un mediu stabil ?i pozitiv, riscul de a dezvolta o boal? mintal? sever? scade.

Cel mai cunoscut factor care influen?eaz? dac? o persoan? va dezvolta o problem? sever? de s?n?tate mintal? este dac? aceasta are un p?rinte cu o astfel de boal?. 1 din 3 copii cu p?rin?i care au o boal? sever? de s?n?tate mintal? risc? s? dezvolte ?i ei la r?ndul lor o astfel de boal?.

Este important de re?inut, atunci c?nd vorbim despre cauzele dezvolt?rii depresiei, faptul c? sunt multe diferite aspecte implicate, iar un singur factor de risc nu va duce la depresie.²⁰

Exist? diferen?e ?n materie de depresie ?n ceea ce prive?te genul ?i sexualitatea?

Este mai pu?in probabil ca b?rba?ii care sufer? de depresie s? vorbeasc? despre sentimentele lor sau s? cear? ajutor.²¹ Se poate ca ei s? ??i exprime depresia ?ntr-un mod diferit, prin accese de furie, lips? tot mai mare de control, asumarea unor riscuri cresc?nde ?i agresiune, precum ?i consumul de alcool ?i substan?e psihoactive pentru a face fa??.^{23 24} Este, de asemenea, mai probabil ca b?rba?ii s? se sinucid? dec?t femeile.^{21 23}

Aproximativ 12% dintre femeile ?ns?rcinate vor trece prin depresie ?n timpul sarcinii, iar 15-20% dintre acestea vor suferi de depresie ?n primul an de la na?terea copilului.²⁴

Persoanele transgen (care se identific? cu un alt sex dec?t cel stabilit la na?tere) pot suferi niveluri mai mari de depresie ?i anxietate dec?t persoanele care se identific? cu sexul stabilit la na?tere. Persoanele non-binare (care nu se identific? nici cu a fi femeie/sex feminin, nici cu a fi b?rbat/sex masculin) pot avea niveluri mai ridicate de depresie ?i anxietate.^{25 26}

Persoanele care se identific? drept lesbiene, homosexuale sau bisexuale sunt mai predispuse s? aib? probleme de s?n?tate mintal? (inclusiv depresie) dec?t persoanele heterosexuale.²⁷ Acestea au ?i un risc mai mare de sinucidere sau automutilare.^{27 28}

Pot s? m? fac mai bine pe cont propriu?

Partea bun? este c? majoritatea oamenilor cu depresie se fac mai bine pe cont propriu, f?c?nd lucruri care s?-i ajute. Dac? o persoan? reu?e?te s? treac? peste depresie pe cont propriu, acest lucru va genera sentimente de ?mplinire ?i ?ncredere ?n a se confrunta cu astfel de sentimente ?n viitor.

Aplicarea unora dintre sugestiile oferite ?n aceast? bro?ur? v? poate ajuta s? scurta?i perioadele de depresie ?i s? continua?i s? v? sim?i?i bine ?n viitor.

Cu toate acestea, unele persoane au nevoie de mai mult ajutor, mai ales dac? depresia de care sufer? este sever?, de lung? durat? sau dac? lucrurile pe care le-au ?ncercat pentru a se face bine nu au func?ionat.

Dac? v? confrunta?i cu depresie pentru prima dat?, ave?i o ?ans? de 50:50 ca aceasta s? reapar?, deci este important s? ?ti?i cum s? ob?ine?i ajutor dac? este necesar. ^{1, 29}

Drept urmare, dac? ave?i nevoie s? vorbi?i cu cineva despre cum v? sim?i?i, ?ncerca?i s? nu am?na?i, pentru c? acest lucru v? poate ajuta s? reveni?i la activitatea dumneavoastr? obi?nuit? ?i la a v? bucura de via?? mai repede.

Uneori este nevoie de mai multe ?ncerc?ri pentru a-i face pe oameni s? ?n?eleag? cum v? sim?i?i. Fi?i perseverent(?) ?i nu renun?a?i – pute?i ob?ine ajutorul potrivit.

Cum m? pot ajuta singur(?)?

Iat? c?teva sugestii de strategii pe care le pute?i ?ncerca atunci c?nd v? sim?i?i deprimat(?). Este important s? identifica?i ce func?ioneaz? mai bine pentru dumneavoastr? ?i s? v? crea?i propria list? de strategii folositoare.

Vorbi?i cu cineva: Dac? a?i primit ve?ti proaste sau trece?i printr-o situa?ie dificil?, ?ncerca?i s? nu v? ?nchide?i ?n sine. V-ar ajuta dac? a?i spune cuiva apropiat cum v? sim?i?i. Dac? sim?i?i c? nu pute?i vorbi cu nimeni, ?ncerca?i s? scrie?i ceea ce sim?i?i.

Fi?i activ(?): Dac? ave?i posibilitatea, ie?i?i afar? ?i face?i pu?in? mi?care, chiar ?i numai pentru o scurt? plimbare. Acest lucru v? va ajuta s? v? p?stra?i forma fizic? ?i s? dormi?i mai bine. De asemenea, v? poate ajuta s? v? concentra?i asupra altor lucruri, ignor?nd g?ndurile ?i sentimentele dureroase.

M?nca?i adecvat: Chiar dac? nu v? este foarte foame, ?ncerca?i s? m?nca?i regulat. C?nd sunte?i deprimat(?), fie pierde?i ?n greutate ?i v? scade nivelul vitaminelor, ori m?nca?i prea mult? m?ncare nes?n?toas? ?i lua?i prea mult ?n greutate. O diet? echilibrat?, cu multe fructe ?i legume, v? poate ajuta s? v? men?ine?i corpul ?i mintea s?n?toase.

Evita?i alcoolul ?i drogurile: Alcoolul v? poate face s? v? sim?i?i mai bine pentru c?teva ore, dar de fapt agraveaz? depresia pe termen lung. Acela?i lucru este valabil ?i pentru drogurile accesibile, ?n special canabis, amfetamin?, cocain? ?i ecstasy.

Crea?i-v? o rutin? de dormit: ?ncerca?i s? merge?i la culcare la aceea?i or? ?n fiecare noapte ?i s? v? trezi?i la aceea?i or? ?n fiecare diminea??. Face?i ceva odihnitor ?i pl?cut ?nainte de a merge la culcare, cum ar fi ascultatul de muzic? relaxant? sau lectura unei c?r?i. Dac? nu pute?i dormi, da?i-v? jos din pat ?i face?i ceva lini?titor, cum ar fi s? sta?i ?n lini?te pe canapea.

?ncerca?i activit??i relaxante: Dac? v? sim?i?i tot timpul ?ncordat(?), ?ncerca?i exerci?ii de relaxare, yoga, masaj, aromaterapie sau orice alt? activitate care vi se pare relaxant?.

Face?i lucruri care v? plac: Aloca?i-v? timp ?n mod regulat pentru a face ceva ce v? place cu adev?rat – precum jucatul, cititul sau un alt hobby.

Citi?i despre depresie: Exist? multe c?r?i ?i site-uri web despre depresie. Acestea v? pot ajuta s? ?n?elege?i ce se ?nt?mpl?, v? pot sugera strategii pentru a-i face fa?? depresiei mai bine ?i v? pot ajuta ?i prietenii ?i rudele s? ?n?eleag? prin ce trece?i.

Exersa?i aprecierea de sine: Poate c? sunte?i perfec?ionist(?) ?i sunte?i prea dur(?) cu dumneavoastr?. ?ncerca?i s? v? stabili?i obiective ?i a?tept?ri mai realiste. Fi?i mai bun(?) cu dumneavoastr?.

Lua?i o pauz?: Poate fi cu adev?rat benefic s? ie?i?i din rutina obi?nuit? pentru c?teva zile. Oferi?i-v? un repaus de la stresul ?i grijile zilnice. O schimbare a mediului, chiar ?i pentru c?teva ore, v? poate ajuta.

?nscrie?i-v? ?ntr-un grup de sprijin: Poate fi greu s? v? ajuta?i singur(?) c?nd sunte?i deprimat(?). V-ar putea ajuta s? discuta?i cu oameni care sunt ?ntr-o situa?ie asem?n?toare. Arunca?i o privire peste lista de organiza?ii de la sf?r?itul acestei bro?uri pentru a g?si c?teva idei.

R?m?ne?i optimist(?): Aminti?i-v? c? mul?i al?i oameni au avut depresie ?i s-au ?ns?n?to?it – exist? posibilitatea de a primi ajutor, iar dumneavoastr? ave?i dreptul la ajutorul de care ave?i nevoie pentru a v? sim?i mai bine.

Ce ajutor pot primi pentru depresie?

Dac? ?ncercarea de a v? ?mbun?t??i starea pe cont propriu nu merge pe c?t de bine sau pe c?t de repede v-a?i dori, atunci ar putea fi o idee bun? s? ave?i o discu?ie cu medicul dumneavoastr? de familie.

Majoritatea persoanelor cu depresie sunt tratate de c?tre medicul lor de familie. Dac? nu ave?i un medic de familie, ?ncerca?i s? g?si?i un medic la clinica local? cu care s? v? sim?i?i ?n largul dumneavoastr? ?i la care s? pute?i merge ?n mod regulat.

?n timpul discu?iei cu dumneavoastr?, medicul de familie v? va evalua simptomele pentru a stabili ce tratamente vor func?iona ?n cazul dumneavoastr?.

Cel mai bun tratament pentru dumneavoastr? va depinde de stadiul actual al depresiei, de durata acesteia ?i dac? a?i mai avut depresie ?n trecut.

Este posibil ca medicul de familie s? v? fac? ?i un control fizic complet. Motivul pentru acest lucru este c? unele afec?iuni fizice pot provoca depresie. Dac? sunte?i deja sub tratament pentru o afec?iune fizic?, medicul de familie va trebui informat.

Tratament ini?ial (depresie u?oar?)

Dac? este prima dat? c?nd v? confrunta?i cu depresie, ?n mod normal nu vi se va prescrie un antidepresiv. Medicul de familie poate sugera o interven?ie psihologic? de intensitate mic? (sau terapie prin comunicare), precum:^{1 2}

• bro?uri sau c?r?i de dezvoltare personal? bazate pe principiile terapiei cognitiv-comportamentale (TCC) (cu sprijinul unui specialist medical)
• programe TCC computerizate de dezvoltare personal? (tot cu sprijinul unui specialist medical)
• exerci?ii de grup
• un program de grup, fie bazat pe dezvoltare personal? prin sprijin reciproc, fie pe TCC.

Medicul de familie v? poate ajuta s? alege?i cea mai bun? variant? pentru dumneavoastr?.

Dac? aceste interven?ii nu func?ioneaz? ?n cazul dumneavoastr?, medicul de familie v-ar putea sugera s? ?ncerca?i una dintre interven?iile din sec?iunea urm?toare despre tratamente pentru depresie moderat? ?i sever?.

Tratament suplimentar (depresie moderat? ?i sever?)

Medicul de familie v? poate sugera s? ?ncerca?i o interven?ie psihologic? de intensitate ridicat? sau un tratament medicamentos antidepresiv, sau ambele variante.¹ Pute?i discuta cu medicul pentru a decide care este cel mai indicat tratament ?n cazul dumneavoastr?.

Interven?ii psihologice

Exist? numeroase tipuri de interven?ii psihologice pentru persoanele cu depresie; vi s-ar putea recomanda oricare dintre ele este disponibil? ?n zona unde locui?i.¹

Dac? exist? o list? de a?teptare pentru a beneficia de o interven?ie psihologic? anume, ar trebui s? discuta?i cu medicul dumneavoastr? despre ce pute?i face pentru a avea grij? de dumneavoastr? ?n perioada de a?teptare.

Terapie cognitiv-comportamental? (TCC)

Mul?i dintre noi avem obiceiul de a g?ndi negativ, ceea ce, dincolo de ceea ce se ?nt?mpl? ?n via??, este susceptibil de a ne deprima ?i de a ne men?ine deprima?i. TCC v? ajut? s?:

1. identifica?i tiparele de g?ndire nerealist? ?i nefolositoare
2. apoi s? dezvolta?i tipare noi, mai folositoare, de g?ndire ?i de comportament.

TCC are cele mai bune rezultate dintre tratamentele pentru depresie.^{1 30 31}

Terapie interpersonal? (IPT)

Terapia interpersonal? v? poate ajuta s? identifica?i ?i s? discuta?i despre orice probleme a?i putea avea ?n rela?iile dumneavoastr? cu familia, partenerii ?i prietenii.

Activare comportamental?

Activarea comportamental? v? ?ncurajeaz? s? v? dezvolta?i un comportament pozitiv, de exemplu s? planifica?i activit??i ?i s? face?i lucruri constructive pe care, poate, le evita?i de obicei.

Terapie de cuplu

Dac? sunte?i ?ntr-o rela?ie care pare s? v? afecteze depresia, atunci terapia de cuplu poate fi indicat? pentru a v? ajuta s? ?n?elege?i leg?tura dintre depresie ?i rela?ia dumneavoastr?. V? poate ajuta ?i s? construi?i o rela?ie mai stabil?, de sprijin, cu partenerul sau partenera.

Consiliere

Consilierii specializa?i v? pot ajuta s? v? explora?i simptomele ?i problemele ?i v? pot oferi sprijin ?i ?ndrumare.

Psihoterapie psihodinamic?

Acest tratament v? ajut? s? vede?i cum experien?ele anterioare v? pot afecta via?a din prezent.

Antidepresive

Dac? depresia dumneavoastr? este moderat? sau sever? sau dureaz? o perioad? ?ndelungat?, medicul v? poate recomanda un tratament cu antidepresive, de regul? unul de tip inhibitor selectiv al recapt?rii serotoninei (ISRS).^{1 32} Ve?i discuta despre ce antidepresiv ar putea func?iona mai bine ?n cazul dumneavoastr? – acest lucru depinde de antidepresivele pe care le-a?i luat ?n trecut, de posibilele medicamente pe care le lua?i ?n prezent ?i de alte probleme de s?n?tate fizic? pe care le-a?i putea avea.

Au antidepresivele efecte secundare?

Ca toate medicamentele, antidepresivele au efecte secundare, dar acestea sunt de obicei u?oare ?i tind s? dispar? dup? c?teva s?pt?m?ni.^{32 33}

Medicul v? poate informa la ce s? v? a?tepta?i ?i ar trebui s? discuta?i cu el dac? v? ?ngrijoreaz? ceva sau dac? ave?i multe efecte secundare. Ve?i primi informa?ii scrise despre tratamentul medicamentos ?i din partea farmacistului.

Dac? un antidepresiv v? provoac? somnolen??, ar trebui s? ?l lua?i seara, ca s? v? ajute s? dormi?i. Totu?i, dac? ave?i senza?ia de somnolen?? ?n timpul zilei, nu trebuie s? conduce?i vehicule ?i nici s? lucra?i cu utilaje p?n? c?nd dispare efectul. Alcoolul v? poate provoca o somnolen?? puternic? dac? ?l consuma?i concomitent cu pastilele, a?adar este mai bine s? fie evitat.³⁴

Spre deosebire de alte tratamente medicamentoase sau de droguri (cum ar fi nicotina sau alcoolul), nu ve?i sim?i nevoia de a lua un antidepresiv, sau nevoia de a lua mai multe pentru a ob?ine acela?i rezultat.¹

C?t timp trebuie s? iau antidepresive?

La ?nceput, medicul va trebui s? v? consulte ?n mod regulat (dup? primele 2 s?pt?m?ni, apoi ?ntre 2–4 s?pt?m?ni ?n primele 3 luni, apoi mai rar) pentru a se asigura c? tratamentul func?ioneaz?.¹

Dac? a?i avut g?nduri suicidare sau dac? ave?i mai pu?in de 30 de ani, este posibil ca medicul s? vrea s? v? consulte mai des (de obicei s?pt?m?nal). Motivul este c? unele antidepresive pot ?nmul?i ini?ial g?ndurile suicidare, ?n special la persoanele mai tinere.¹

Dac? antidepresivele v? ajut?, ar trebui s? le lua?i pentru cel pu?in 6 luni, chiar dac? v? sim?i?i mai bine. Acest lucru poate reduce ?ansele ca depresia s? reapar?.¹

Este posibil s? fie necesar s? le lua?i ?n continuare, chiar pe o perioad? mai ?ndelungat?, dac? v-a?i mai confruntat cu depresia ?n trecut. Medicul v? va sf?tui c?nd s? ?nceta?i tratamentul ?i cum pute?i face acest lucru ?n siguran??.

Dac? ?nceta?i brusc s? lua?i un antidepresiv, pute?i avea simptome de sevraj. Acestea includ probleme de somn, anxietate, ame?eal? sau dureri de stomac.¹

Dac? vi se pare c? antidepresivul prescris nu func?ioneaz? (dup? 3 sau 4 s?pt?m?ni de tratament), atunci trebuie s? discuta?i cu medicul dumneavoastr?, care v? poate schimba doza sau v? poate prescrie un alt antidepresiv sau tratament medicamentos.¹

Cum s? ob?in mai mult ajutor (depresie sever?)

Majoritatea persoanelor cu depresie primesc ajutorul de care au nevoie de la medicul lor de familie. Dac? depresia nu se amelioreaz? dup? primirea tratamentului de la medicul de familie ?i dac? ave?i nevoie de mai mult ajutor de specialitate, vi se poate recomanda un serviciu sau o echip? de speciali?ti ?n s?n?tate mintal?.¹

Specialistul ?n s?n?tate mintal? se va informa cu privire la istoricul dumneavoastr? general ?i orice poten?iale afec?iuni grave sau probleme emo?ionale pe care le-a?i avut ?n trecut.

V? va ?ntreba despre evenimentele care au avut loc ?n via?a dumneavoastr? ?n ultimul timp, cum a evoluat depresia ?i dac? a?i primit deja tratament pentru aceasta.

Uneori poate fi greu s? r?spunde?i la toate aceste ?ntreb?ri, dar informa?iile ob?inute astfel ?l vor ajuta pe medic s? v? cunoasc? mai bine, mai personal, ?i s? ??i dea seama ce op?iuni ar fi bune pentru dumneavoastr?.

Dac? depresia dumneavoastr? este sever? sau necesit? tratament de specialitate, este posibil s? fie necesar s? merge?i la spital pentru a primi tratament. Echipa care v? va ?ngriji se va asigura c? beneficia?i de tratamentul adecvat ?i de metodele de sprijin care func?ioneaz? ?n cazul dumneavoastr?.

Terapie electroconvulsivant? (TEC)

Terapia electroconvulsivant? (pe scurt TEC) este folosit? ?n principal ca tratament pentru:

• depresia sever?, dac? via?a persoanei este ?n pericol ?i are nevoie de tratament urgent
• depresia moderat? sau sever?, c?nd niciun alt tratament nu a ajutat.¹

TEC presupune trimiterea unui impuls electric prin creier, a?adar se administreaz? ?ntotdeauna ?n spital, sub anestezie general?. Unele persoane au probleme temporare de memorie dup? TEC.

Remedii alternative

St John's Wort este un remediu pe baz? de plante disponibil ?n magazinele naturiste ?i farmacii, ?i este folosit de unele persoane pentru depresie. ?n mod normal, nu este prescris sau recomandat de medici deoarece:

• nu este clar? doza corect? pentru depresie
• con?inutul poate diferi de la o variant? la alta
• poate provoca probleme grave c?nd este luat ?mpreun? cu alte medicamente (?n special contraceptive, anticoagulante sau anticonvulsivante).¹

Dac? dori?i mai multe sfaturi, ar trebui s? discuta?i cu medicul de familie sau cu farmacistul.

Cum pot ajuta o persoan? deprimat??

• Asculta?i-o. Poate fi mai greu dec?t sun?. Este posibil s? trebuiasc? s? auzi?i acela?i lucru iar ?i iar. De regul?, este mai bine s? nu oferi?i sfaturi dec?t dac? vi se cer, chiar dac? r?spunsul vi se pare foarte limpede. Dac? depresia a fost provocat? de o problem? anume, poate reu?i?i s? ajuta?i la g?sirea unei solu?ii sau m?car a unei modalit??i de gestionare a problemei.
• Petrece?i timp cu ea. Ajut? ?i dac? doar petrece?i pu?in timp cu o persoan? care este deprimat?. Spun?ndu-i c? ?i sunte?i al?turi, o pute?i ?ncuraja s? vorbeasc? ?i s? continue s? fac? lucruri pentru a se sim?i mai bine.
• Spune?i-i c? totul va fi bine. Unei persoane deprimate ?i va fi greu s? cread? c? se va face vreodat? bine. O pute?i asigura c? se va face bine, dar este posibil s? fie necesar s? repeta?i acest lucru iar ?i iar.
• ?ncuraja?i-o s? aib? grij? de sine. Asigura?i-v? c? ??i cump?r? suficient? m?ncare ?i c? m?n?nc? ?n mod regulat, cu o cantitate semnificativ? de fructe ?i legume ?n diet?. A?i putea ?i s? o ajuta?i s? ias? din cas? ?i s? fac? ceva mi?care sau alte activit??i agreabile, ce pot fi o alternativ? bun? la strategia de a face fa?? sentimentelor prin consumul de alcool sau droguri.
• Trata?i-o cu seriozitate. Dac? se simte mai r?u ?i ?ncepe s? vorbeasc? despre a nu mai dori s? tr?iasc? sau chiar s? fac? aluzie la ideea de a-?i face r?u, trata?i-o cu seriozitate. Asigura?i-v? c? ?i spune medicului despre aceste g?nduri.
• ?ncuraja?i-o s? accepte ajutor. ?ncuraja?i-o s? mearg? la medic, s? ??i ia tratamentul sau s? vorbeasc? cu terapeutul sau psihologul s?u. Dac? ??i face griji cu privire la tratament, ?ncuraja?i-o s? discute despre acest lucru cu medicul s?u.
• Ave?i grij? de dumneavoastr?. A sprijini o persoan? care se simte deprimat? poate fi epuizant emo?ional, de aceea trebuie s? v? asigura?i c? ave?i grij? de propria dumneavoastr? s?n?tate ?i bun?stare mintal?.

Dac? sunte?i ?ngrijorat(?) c? o persoan? cunoscut? poate fi suicidar?

Un num?r redus de persoane cu depresie pot ?ncerca s? se sinucid? sau pot deceda din aceast? cauz?.^{35 36}

Dac? v? face?i griji pentru o persoan?, atunci este important s? vorbi?i cu ea despre g?ndurile ?i sentimentele suicidare ?i s? o trata?i cu seriozitate.

Dac? ?ntreba?i o persoan? dac? se simte suicidar?, nu ?nseamn? c? ?i ve?i da idei sau c? ve?i cre?te riscul s? ??i duc? la ?ndeplinire g?ndurile.^{37 38}

Dac? v? face?i ?n continuare griji pentru cineva, pute?i contacta unul dintre serviciile de mai jos pentru mai mult sprijin ?i mai multe sfaturi.

The Zero Suicide Alliance (Alian?a Zero Sinucideri) ofer? instruire online gratuit? cu privire la con?tientizarea ?i prevenirea sinuciderilor, asigur?nd un punct de plecare pentru persoanele care vor s? ofere sprijin cuiva pentru care ??i fac griji.

Ob?inerea de ajutor pentru g?nduri suicidare

Dac? ave?i nevoie de sprijin chiar acum, exist? servicii care v? pot ajuta:

?n tot Regatul Unit:

• Suna?i organiza?ia Samaritans la 116 123 (apel gratuit), trimite?i un e-mail la adresa joe@asmaritans.org sau
• Suna?i la Serviciul Na?ional de S?n?tate NHS 111 (apel gratuit) sau vizita?i site-ul web al NHS, sec?iunea (Unde po?i ob?ine ajutor urgent pentru s?n?tatea mintal?)
• Contacta?i-v? medicul de familie pentru o programare urgent? (care poate avea loc prin telefon sau prin apel video)
• Contacta?i echipa local? de interven?ie ?n situa?ii de criz? cu privire la s?n?tatea mintal? (dac? nu ?ti?i cine sunt, NHS 111 v? poate ajuta)
• Solicita?i ajutor online prin (Am nevoie de ajutor urgent)

?ara Galilor

• Vizita?i , ?C.A.L.L” (?ara Galilor), sau suna?i la 0800 132 737 (apel gratuit)

Sco?ia

• Vizita?i (Sco?ia) sau suna?i la 0800 83 85 87 (apel gratuit)

Irlanda de Nord

• Vizita?i sau suna?i la 0808 808 8000 (apel gratuit)

Dac? sim?i?i c? nu v? pute?i men?ine ?n siguran?? ?n acest moment, iar o alt? metod? de sprijin nu este suficient? pentru a v? ajuta, atunci suna?i la 999 sau merge?i la Unitatea de Accidente ?i Urgen?e a celui mai apropiat spital (uneori cunoscut? ca Unitatea de Urgen?e). Sau pute?i ruga pe cineva s? sune la 999 pentru dumneavoastr? sau s? v? duc? la Urgen?e.

Ajutor suplimentar

(Asocia?ia pentru Afec?iuni Postnatale): APNI ofer? sprijin mamelor cu depresie postnatal?. Aceasta exist? pentru a promova con?tientizarea afec?iunii de c?tre opinia public? ?i pentru a ?ncuraja cercetarea cauzei ?i naturii acesteia. Linie telefonic? de asisten??: 0207 386 0868 (10:00–14:00, de luni p?n? vineri).

(Re?eaua de Terapie pentru Afro-Americani, Africani ?i Asiatici): Cea mai mare organiza?ie independent? din Regatul Unit, cu obiectivul de a remedia inegalitatea de acces la servicii psihologice adecvate pentru persoanele de culoare, din Africa, Asia de Sud ?i din Caraibe. Aceasta ofer? informa?ii despre s?n?tatea mintal?, un registru ?n care utilizatorii pot g?si terapeu?i, evenimente, cursuri de instruire ?i alte resurse. E-mail: connect@baatn.org.uk

(Campania ?mpotriva traiului nefericit): O campanie na?ional? axat? pe lupta contra depresiei ?i suicidului ?n r?ndul b?rba?ilor tineri. Linie telefonic? de asisten?? confiden?ial?: 0800 58 58 58 (de la ora 17:00 p?n? la miezul nop?ii, 7 zile din 7).

: Un grup na?ional de sprijin reciproc pentru persoanele cu depresie. E-mail: info@depressionuk.org

(Forumul de s?n?tate pentru b?rba?i): O organiza?ie caritabil? care ofer? sprijin pentru s?n?tatea b?rba?ilor din Anglia, ?ara Galilor ?i Sco?ia, prin cercetare,prin promovarea con?tientiz?rii problemelor de s?n?tate ale b?rba?ilor ?i prin furnizarea de informa?ii ?i sfaturi despre s?n?tate. Telefon: 020 7922 7908.

(Forumul de S?n?tate Mintal?): O comunitate online unde persoanele pot beneficia de sprijin reciproc din partea celor cu o experien?? similar?.

: O organiza?ie caritabil? pentru s?n?tate mintal? ce ofer? sfaturi ?i sprijin persoanelor care se confrunt? cu probleme de s?n?tate mintal?, precum ?i informa?ii despre grupuri locale de sprijin reciproc. Linie telefonic? de asisten??: 0300 123 3393 (de la 09:00 la 18:00, de luni p?n? vineri). Ofer? informa?ii ?i . v? poate ajuta s? g?si?i un serviciu de s?n?tate mintal? ?n zona unde locui?i.

: Un serviciu de s?n?tate mintal? gestionat de ?i pentru persoane lesbiene, gay, bisexuale, transsexuale ?i queer (LGBTQ). Prin acest serviciu se ofer? sfaturi ?i informa?ii, sprijin online, terapie, sprijin reciproc ?i promovare. Telefon: 01273 234 839 E-mail: info@mindout.org.uk

: Informa?ii despre cum s? accesa?i servicii de s?n?tate mintal?

: O linie telefonic? de asisten?? cu personal specializat care ofer? sprijin, sfaturi practice ?i informa?ii persoanelor mai tinere de 35 de ani care se confrunt? cu g?nduri suicidare sau celor care ??i fac griji pentru cineva ?n aceast? situa?ie. Linia telefonic? Hopeline: 0800 068 41 41.

(Agen?ia S? Citim Bine): (C?r?i cu prescrip?ie): Un proiect ce ajut? oamenii s? ??i gestioneze bun?starea prin lectura c?r?ilor de dezvoltare personal?. Este sprijinit de profesioni?ti din domeniul s?n?t??ii, inclusiv Colegiul Regal al Psihiatrilor, precum ?i de bibliotecile publice.

: Cel mai mare furnizor de sprijin pentru cei care se afl? ?ntr-o rela?ie din Regatul Unit. Ofer? o gam? variat? de servicii de consiliere. ?ntreb?ri: 0300 003 0396.

: O organiza?ie caritabil? cu sedii ?n Regatul Unit ?i Republica Irlanda ce ofer? sprijin emo?ional confiden?ial oric?rei persoane suicidare sau ?n suferin??. Linie telefonic? de asisten??: 116 123. E-mail: jo@samaritans.org

: O linie telefonic? na?ional? de asisten?? ?n afara orelor de program, ce acord? sprijin emo?ional ?i informa?ii oamenilor afecta?i de probleme de s?n?tate mintal?. Linie telefonic? de asisten??: 0300 304 700 (de la 16:30 la 22:30, zilnic). E-mail: support@sane.org.uk

: Ofer? informa?ii ?i sprijin comunit??ilor LGBTQ+, inclusiv informa?ii despre servicii ?i grupuri locale. Linie telefonic? gratuit?: 0800 050 2020 (disponibil? de luni p?n? vineri, orele 09:30-16:30) E-mail info@stonewall.org.uk

: O linie telefonic? de asisten?? LGBTQ+ ce ofer? informa?ii, sprijin ?i servicii de ?ndrumare oricui dore?te s? discute chestiuni despre sexualitatea sa ?i/sau identitatea sa de gen, inclusiv s?n?tatea mintal?. Ace?tia ofer? un , o linie telefonic?: 0300 330 0360 (de la 10:00 la 22:00, zilnic) E-mail: chris@switchboard.lgbt

: O organiza?ie caritabil? na?ional? dedicat? ?mbun?t??irii s?n?t??ii mintale a tuturor copiilor ?i tinerilor sub 25 de ani. Linie de asisten?? telefonic? pentru p?rin?i: 0808 802 5544 (de la 09:30 la 16:00, de luni p?n? vineri).

: Ofer? instruire online gratuit? cu privire la con?tientizarea ?i prevenirea sinuciderilor, pentru a ajuta oamenii s? le ofere sprijin persoanelor pentru care ??i fac griji.

Mul?umiri

Produs de Consiliul Editorial pentru Implicare Public? RCPsych ?i Centrul Na?ional de Colaborare pentru S?n?tate Mintal?.

Editor serie: Dr. Phil Timms

Manager serie: Thomas Kennedy

? Octombrie 2020 Colegiul Regal al Psihiatrilor